Termenul French Roast se referă la un tip de prăjire intensă a cafelei. Boabele scot la suprafață o cantitate mare de ulei și capătă o culoare închisă, care amintește de ciocolata amăruie. Denumirea reflectă gusturile și tradițiile în materie de cafea din Franța secolului al XIX-lea. Se știe că Parisul era leagănul culturii și civilizației europene, cu cele mai boeme cafenele, puncte de întânire pentru personalitățile marcante ale vremii. Dacă e să amintim doar despre Les Deux Magots sau Café de Flore – două dintre cele mai vechi cafenele din capitala Franței – și e suficient să ne imaginăm că de acolo porneau tendințele. Iar la modă atunci era cafeaua intens prăjită. Italienii, cu al lor espresso, nu erau nici ei departe, iar vienezii, renumiți și ei pentru cafea și viennoiserie, preferau o prăjire doar puțin mai light. Prin urmare the French Roast a rămas reperul celei mai întunecate cafele.
Asociația Cafelei de Specialitate din SUA folosește o scara de măsurare, prin culoare, a gradului de prăjire, numită Agtron Gourmet Scale. Cele două extreme ale sale sunt 25, Very Dark și 95, Very Light. The dark side se mai numește și French Roasting Type. Deci mai prăjită de atât, nu se poate, în viziunea specialiștilor.
Totul e o chestiune de gust și de modă. Acum se poartă cafeaua mediu prăjită, care este cea mai echilibrată din punctul de vedere al aromei, al acidității și al corpului cafelei. Dar dacă o preferați mai brună, cu siguranță veți în magazinele de specialitate. Mare atenție însă, pentru că în spatele unei prăjiri intense se poate ascunde o cafea de calitate slabă. Doar cumpărând dintr-o sursă de încredere poți avea garanția calității.