Corpul cafelei, textura

Body – Când ia în discuție corpul cafelei, degustătorul face referire cel mai adesea la textura și la așa-zisa greutate a cafelei. Nu este perceput ca un gust, ci sub forma unei senzații la nivelul întregii guri. În special, mai ales în cerul gurii. Poate fi determinat după originea cafelei, unele soiuri având un corp mai greu decât altele. Gradul de prăjire este un factor important în determinarea corpului cafelei. Acesta atinge cote maxime, la o cafea mediu prăjită și descrește pe măsură ce prăjirea e mai intensă. Deși trebuie să fii un inițiat pentru a-l putea detecta și caracteriza, corpul cafelei poate influența aprecierea aromei unei cafele. Secretul? În ansamblul ei, aroma reflectă combinația mai mult factori senzoriali precum aciditatea, gustul, textura, sunetul curgerii în ceașcă și chiar culoarea cafelei. 

Blending – arta de a combina

Blending – În jargornul cafelei, blending este arta de a combina cele mai potrivite soiuri de cafea, cele care se completează reciproc și se pun mai bine în valoare împreună, pentru a rezulta o cafea remarcabilă. Este corespondentul cupajului din lumea vinului. Tot astfel cum un oenolog inovează, alegând mai multe tipuri de struguri, un barista face alchimie pură din boabele de cafea. Pe de o parte blending-ul potențează calități și estompează defecte. De altă parte, conturează un gust și o personalitate aparte a cafelei. Gustul unic pentru care revii într-o anumită cafenea. Sau pentru care alegi să cumperi un anumit brand de cafea. Ieșind din lumea cafelei de specialitate, blending-ul presupune combinarea unor tipuri de cafea de o calitate mai scăzută, acest demers explicând prețul mai mic al cafelei din supermarket.

Affogato, desert pe bază de cafea

Affogato – Dacă întrebi un italian ce înseamnă affogato,  îți va spune „înecat”. Dacă îi pui aceeași întrebare unui coffee lover, îți va zice că e un delicios desert pe bază de cafea. Și unul și celălalt ar avea dreptate. Inspirat din cultura italiană, ca mulți alți termeni din universul cafelei, affogato se află la jumătate distanței dintre un desert și o băutură. În ce categorie să incluzi o cupă de înghețată de vanilie, scufundată într-un shot de espresso? Iar dacă mai adaugi și o măsură de lichior Amaretto, lucrurile se complică și mai rău. Sau din contră? Decideți voi ce este un affogato, dar musai savurați unul cât mai repede.

Cafenea Victoriei sector 1 - Cafea, lapte, espresso, arta

Barista, artizantul cafelei

Barista – în limba italiană înseamnă barman. Însă în multe culturi, mai ales în cele de limbă engleză, dar și la noi, barista este acela care prepară doar băuturile pe bază de espresso și de cafea, în general. Mai ales în coffee shops. Cu acest sens, cuvântul barista a fost folosit pentru prima oară în 1938, odată cu succesul lui Mussolini și al mișcării sale fasciste. Atunci a avut loc o campanie naționalistă de italienizare a mai multor cuvinte. Printre aceste cuvinte foarte multe au legătură cu universul cafelei. Barista este deci maestrul incontestabil al cafelei. Dar e și artizanul spumei de lapte. Deține îndemânarea și talentul de a orna deliciosul cappuccino, adică de a performa ceea ce se numește latte art. Are cunoștințe despre tipurile de cafea și specificul prăjirii boabelor, în funcție de soi. Aparatele de cafea nu au secrete față de el: știe să le folosească, să le întrețină și cum trebuie măcinată cafeaua pentru fiecare dintre ele. Măiestria, talentul și cunoștințele îi sunt recunoscute și premiate în competiții naționale și internaționale.

Cafenea Victoriei sector 1 - Cafea, Espresso, cappuccino, latte, cafea neagra

Aciditatea cafelei

Aciditatea – se referă la senzația plăcută pe care o lasă cafeaua pe limbă, dar mai ales în cerul gurii, adăugând distincție gustului. Specialiștii o descriu ca fiind luminoasă, uscată, într-un sens bun al cuvântului, clară, cu efect tonic, de înviorare. Aciditatea însuflețește gustul cafelei, fără ea aceasta ar fi plictisitoare și lipsită de viață. Aciditatea nu trebuie asociată nici cu senzația de acru, nici cu cea de amar, ambele sunt defecte de gust. Acrul este dat de o suprafermentare a cafelei, de către producător, iar amarul provine fie dintr-o prăjire excesivă a boabelor, fie din prepararea defectuoasă a licorii.